balBlog

manolo, in opinia lui tomesco, ar trebui sa ne fie ditamai rusinea ca am ramas cu casa poporului.
au daramat/mutat biserici, mii de case. in articol se pomeneste despre cat de arbitrare erau deciziile de extindere a constructiei: ceausescu se plimba in masina si arata cu degetul cat si in ce directie sa se mai inalte (ceausescu nu suporta machetele, trebuia sa vada constructia realizata pentru a cere modificari).
dupa revolutie s-au facut planuri de a darama magaoaia (pozitii ale arhitectilor, scriitorilor). n-au vrut cei de la putere, pentru ei reprezenta un motiv de mandrie sa ai excrescenta absurda (in articol mai scrie ca la unele sedinte ale parlamentului cade tencuiala pentru ca finisajele sunt departe de a fi terminate) care inghite sume fabuloase (in cladire mai au sediul tot felul de institutii dubioase).
pentru muntel, pe care-l simt multumit de bulevardul gigantic din pricina simtului sau de innoire, vin cu precizarea ca in articol se face comparatia cu bulevardele taiate de napoleon al iii-lea (plan de sistematizare asistat permanent de arhitecti), iar comparatia este, firesc, defavorabila bucurestiului (exemplu: izolarea mai multor cartiere bucurestene, fara acces la axele ce taie capitala).

am citit numarul asta din national geographic pe plaja la nisa. datorita lui, am intrat in vorba cu un roman plecat din tara in anii ‘60 in karlsruhe, revenit o singura data, in ‘79. s-a mirat ca se publica revista si in romaneste (pretindea ca e abonat la variantele nemtesti si frantuzesti). la plecare, la ideea roxanei, i-am facut revista cadou indicandu-i articolul despre casa poporului. el nu stia despre ce e vorba (ce e asta: casa poporului?!) , habar n-avea cum se modificase bucurestiul, se desprinsese informational de tara.

n-a fost singurul caz de roman (batran) dezradacinat intalnit pe acolo, am mai dat de unul in apa care m-a interpelat cu “am fost acum 17 ani la mamaia” si “de ce a iesit [roxana] din apa? s-a pierdut cu firea?” (intr-o zi cu valuri).

nota: s-a anulat concertul air de azi, 19 septembrie. organizatorul, institutul francez, n-a dat lamuriri.

in numarul din septembrie 2008 al revistei national geographic am citit un articol interesant despre casa poporului, cunoscuta acum sub denumirea de palatul parlamentului. iata lucrurile care mi-au atras atentia si care sunt bine de stiut:

1. 300 de arhitecti au lucrat in sediul Electrolux de pe Calea Victoriei in conditii grele; iarna erau si 2 grade in birou
2. ceausesc prefera culorile alb, auriu si rosu; din cauza aceasta s-a folosit marmura alba in loc de granit la trepte
3. probleme de natura arhitectonica: deschideai o usa de 4×4m si in spatele ei era alta de 3×5m; ridicarile topografice exacte aratau diferente de nivel de pana la 1,7m la acelasi etaj, intre puncte opuse ale casei
4. decizia construirii casei s-a luat in urma cutremurului din 1977 care a devastat casa lui ceausescu din primaverii de pe malul lacului
5. anca petrescu, arhitectul sef pana la urma, avusese la proiectul de diploma o megastructura pe dealul arsenalului
6. santierul a debutat fara un proiect definitivat; arhitectura de acum este un amalgam din proiectele sutelor de arhitecti modificate din mers
7. are un volum de 3.000 de ori mai mare decat orice alta cladire publica
8. atunci a fost construit si actualul bulevard al unirii cu denumirea ‘victoria socialismului’
9. demolarile pentru cladire au afectat 50ha; demolarile pentru drumul de acces au afectat 600ha
10. casa arhitectului sef initial, cezar lazarescu, rectorul arhitecturii, a fost demolata accidental; in urma evenimentului, lazarescu a facut un accident vascular, lasand locul ancai petrescu
11. o data cu casa poporului a aparut fractura intre sudul sarac, cenusiu si nordul mai prosper si mai verde
12. 57.000 de familii au fost dezradacinate in urma demolarilor care s-au facut inainte sa existe un proiect, uneori in urma semnelor facute de ceausescu cu mana din goana masinii
13. orasul s-a umplut de cainii fugariti din curtile caselor demolate in graba; ramasi ai nimanui, tolerati si hraniti de oraseni, ei au devenit o plaga, bucurestiul fiind si acum o capitala a cainilor vagabonzi
14. din cauza buncarelor si canalelor subterane, importantul cartier Drumul Taberei a ramas pana azi fara metrou
15. ceausescu nu intelegea machete la scara si cerea sa i se materializeze propunerile in marime naturala
16. in momentele de varf, pe santier lucrau 100.000 de muncitori in 3 schimburi
17. au fost folosite 47 de macarale uriase cu brat de 80 de metri; 29 dintre ele au ramas captive in curtea interioare de unde au fost scoase ulterior dupa ce au fost demontate
18. au avut loc 428 de vizite ale cuplului prezidential, de obicei sambata
19. au fost numeroase accidente, dintre care 27 mortale
20. turnul de testare pentru lifturi a fost construit special in zona Crangasi, multa vreme fiind cea mai inalta constructie din Bucuresti; nu avea un gabarit suficient devenind inutil
21. casa poporului are 236,1 m pe 190,8 m si ocupa o suprafata de 44.000 mp; se afla intre primele 20 de cladiri din lume si este a doua cladire administrativa dupa Pentagon
22. initial termenul de finalizare a fost estimat la 2 ani; apoi a fost prelungit pentru vara lui 1990 pana la 6 ani; in 2008 nu este nici pe departe gata
23. nu se stie cat a costat casa poporului; numai costul materialelor a fost estimat la 1 miliard de dolari
24. in 1990, magnatul media Rupert Murdoch a venit cu o oferta de cumparare de 1 miliard de dolari; ulterior si guvernul japonez a facut o oferta si mai mare; ambele oferte au fost refuzate
25. costul gigacaloriilor si al iluminatului electric depaseste 6 milioane de dolari pe an, cat un oras; exista candelabre cu 700 de becuri; aerul conditionat consuma jumatate de tona de freon pe an; cele 18 lifturi consuma 50kWh fiecare (dublu decat normal)

si totusi, sa ne mandirm sau sa ne fie rusine?