bruges
Tuesday, May 6th, 2008pana vom avea excentrica placere de a urmari productiile lui adelio (trebuie ca sunt foarte concentrate din moment ce munceste atat de mult la ele) sau cele ale lui poko (din orasul care nu se odihneste, respectiv din targul de caramida), voi continua si incheia povestea mea belgiana cu descrierea vizitei in bruges.
trenul de la bruxelles la bruges face 13 euroi si te plimba in jur de o ora. noi l-am gasit aglomerat si zgomotos (am stat in picioare, tineri magrebieni urlau intr-un capat de vagon), curat si fara urma de zdruncinatura. concluzie: ne-am simtit intr-un fel ca acasa, dar si ca la ei.
in gara din bruges intri in biroul de informatii si, fara sa te agiti un sfert de ora pentru a atrage atentia vanzatoarei asupra ta, poti obtine o harta sau un ghid turistic cu care te descurci si te intorci linistit. partenerul de conversatie din spatele ghiseului de inmanat ghiduri era o doamna care vorbea un milion de limbi straine, probabil si pe cea romana, dar noi n-am vrut sa verificam.
dupa ce treci de parcarea de biciclete de la gara (de dimensiuni chinezesti), dai piept cu minunatia orasului. de fapt e ca si cum ai intra intr-un fel de muzeu al satului, doar ca in loc de bordeie si obiceie are toate cele medievale. case din caramida rosie (pigment dat de sangele de vaca), strazi inguste pavate cu piatra, catedrale impozante pe care nu le poti prinde cu tot cu turnuri in poza. si asa e pe toate dimensiunile. un fel de labirint de cladiri ale breslelor, canale cu poduri, parcuri cu lebede si rate. te cuprinde spontan o fericire ca ai ajuns in locul ala si simti ca ar fi nemaipomenit sa locuiesti acolo. punctele centrale ale orasului sunt piata si primaria, dezmat gotic cu arc si ogiva, ferestre lungi decorate floral la bolta, vitralii si-alte cele. impresionant aici este ca intreg orasul are o imagine unitara, nealterata, adica nu e un fel de insula in interiorul arhitecturii moderne (il provoc pe muntel sa faca o insiruire de astfel de cetati medievale din germania pe care le-a calcat) . o buna vreme dupa ce am iesit din bruges, cand inchideam ochii (pentru a-i deschide in interior :D) vedeam cladirile orasului, umar la umar, fara spatiu intre ele, cu acoperisul lor in trepte.
am fost printre putinii privilegiati care au vazut bruges fara ploaie, ca sa nu mai zic despre pranzul luat in miezul zilei cu soare dogoritor in cap. fireste, targ turistic, deci forfota, zumzet, agitatie, copii multi, plin de restaurante, magazine burdusite cu ciocolata, bere, dantela, jucarii.
reusita importanta a zilei a fost plimbarea pe canale cu o barca-salupa. ca sa ai acces la asa ceva trebuia sa faci rabdator coada la capatul unui pod, sa treci cu vederea grupurile de turisti care ti-o luau inainte pentru ca aveau rezervare, sa te lasi inghesuit in barca de un cap de familie ocrotitor cu odrasla. dupa ce ai ajuns in barca te lasi plimbat o jumatate de ora pentru 6 euroi si jumatate (preturile din belgia sunt accesibile, uneori chiar ademenitoare). ai ghid care face, la plecare, inventarul limbilor vorbite in barca pentru a putea penetra cu explicatia orice ureche. afli tot ce nu e in brosura turistica, importanta medievala a orasului, cine ce casa a ridicat (majoritatea sunt din secolele 15-17 dar au multe mai in etate, cum ar zice un pensionar bucurestean), ce muzeu ascunde cutare cladire, ce mai poti vedea si face prin bruges. trebuie sa te apleci la trecerea pe sub podurile joase. barca se plimba foarte aproape de case care parca rasar din apa, seamana totul cu venetia (cand o sa ajung in venetia o sa confirm ca este asa sau cu totul altfel). observatie: ca in orice loc din lume, in barca cu care ne-am calatorit am descoperit si romani.
la intoarcerea din bruges, trenul a facut un popas prelungit in gent. mecanicii au refuzat sa continue drumul temandu-se ca e riscant sa aiba atatia pasageri la bord (nu era nimic de speriat, de pilda nu era nimeni lipit de tine, culoarul dintre vagoane nu era ticsit, la baie nu stateau inghesuiti douazeci de oameni cu plase de rafie rosie). doar o masura pentru siguranta calatorilor.
mai jos veti face cunostinta cu cateva imagini brujeloaze:

